Page 507 - Ghidul Serviciilor Medicale Synevo, Ediția 1

19.4.8 Examen coproparazitologic (direct + examinare în strat gros)

InformaŃii generale
Prin metoda de examinare în strat gros se pot decela ouăle de helminŃi (cu precădere ouăle cu coajă groasă) cu
localizare intestinală: Ascaris lumbricoides, Trichuris trichiura, Taenia spp, etc.
Avantajele metodei:
1. Examinându-se o cantitate mai mare (de aproximativ 7 ori) de materii fecale decât în cazul examenului direct, creşte
probabilitatea de depistare a ouălor, chiar şi în cazul infestărilor cu eliminare redusă a acestora în materiile fecale.
2. Majoritatea ouălor îşi păstrează caracteristicele morfologice, fiind uşor de identificat.
Pentru o creştere a eficienŃei examenului coproparazitologic şi o diagnosticare cât mai corectă a infestărilor parazitare
cu localizare intestinală este recomandată utilizarea ambelor metode, atât examenul direct cât şi examinarea în strat
gros (metoda Kato-Miura), precum şi efectuarea a 2 - 3 examene coproparazitologice, la interval de 7-10 zile .
1 ;3
Pregătire pacient - pacientul va evita:
- înainte de recoltare cu o zi : examenul radiologic gastrointestinal baritat, administrarea de laxative;
- în săptămâna premergătoare recoltării, administrarea anumitor medicamente: bismut, Metamucil, uleiuri minerale,
Tetraciclină, antiamoebiene, antidiareice, antiacide .
2;4
Specimen recoltat - materii fecale din orice moment al zilei; se recoltează câte o porŃiune de mărimea unei alune, din
2
3 locuri diferite ale bolului fecal .
Cauze de respingere probei
- specimen obŃinut cu uleiuri minerale, bismut, compuşi de magneziu;
- recipient murdar pe exterior;
2;4
- specimen contaminat cu urină .
Recipient de recoltare - recipient de unică folosinŃă pentru fecale bine închis cu capac; este interzisă adăugarea de
substanŃe conservante
2;4
4
Stabilitate probă - câteva ore la temperatura camerei sau până a doua zi, la frigider .
Prelucrare necesara după recoltare - analiza se execută din materii fecale proaspăt emise (de preferat); dacă acest
lucru nu este posibil, proba va fi păstrată la 2-8°C .
2;5
Metodă - examen microscopic direct (între lamă şi lamelă) .
2;4
2
Valori de referinŃă - examen negativ pentru paraziŃi .
Limite şi interferenŃe
Această metodă este mai puŃin eficientă în identificarea paraziŃilor flagelaŃi (ex: Giardia lamblia) şi a amoebelor (ex:
Entamoeba spp) deoarece, în soluŃia de lucru, chisturile pot avea un contur retractat, făcând dificilă identificarea lor .
1;3

Bibliografie

1. Dan Steriu. InfecŃii parazitare, editura Ilex Bucureşti, 2003, 26-34, 152-155, 161-166, 221-226, 231-234, 243-246, 247-250.
2. Laborator Synevo. ReferinŃele specifice tehnologiei de lucru utilizate 2006. Ref Type: Catalog.
3. Simona Rădulescu, Meyer Ernest. Diagnosticul bolilor parazitare. În Parazitologie medicală Editura All, Bucureşti, 1992; 276.
4. World Health Organisation Geneva Basic Laboratory Methods în Medical Parasitology, 1991.