Page 503 - Ghidul Serviciilor Medicale Synevo, Ediția 1

19.4.5 Coprocitograma

InformaŃii generale
Coprocitograma este o tehnică uzuală, care stabileşte un diagnostic prezumtiv în diareea infecŃioasă, ca urmare a
examenului microscopic al materiilor fecale .
2
Este indicată ca o procedură preliminară în stabilirea etiologiei unui sindrom diareic acut, având în vedere faptul că
rezultatul unei coproculturi standard se obŃine după cel puŃin 72 ore .
1;2
Coprocitograma indică de obicei prezenŃa eritrocitelor şi a leucocitelor în număr mare. Testul are semnificaŃie dacă
există un număr de polimorfonucleare (PMN) mai mare de 10/hpf (câmp microscopic cu putere mare - obiectiv 40x).
Cel mai frecvent implicaŃi sunt germenii din grupul Shigella, Salmonella, Campylobacter, Escherichia coli enteroinvaziv
şi enterohemoragic . Cu cât este mai mare numărul de leucocite prezente în materii fecale, cu atât mai mare este
2
probabilitatea existenŃei unui agent patogen invaziv .
1
Bacteriile cu acŃiune enterotoxigenă şi virusurile determină scaune diareice apoase, cu puŃine elemente celulare şi
coprocitograma nu arată prezenŃa unei reacŃii inflamatorii .
2
Recomandări pentru efectuarea coprocitogramei - diagnosticul diferenŃial al sindroamelor diareice acute .
3
Specimen recoltat - materii fecale proaspete emise spontan .
3
3
Recipient de recoltare - recipient cu capac pentru fecale, fără mediu de transport .
3
Volumul probei – aproximativ 1 g .
Transportul probei - se aduce proba la laborator imediat dupa recoltare, la temperatura camerei .
3
3;4
Metodă - examen microscopic al frotiului efectuat din materii fecale şi colorat cu albastru de metilen .
Interpretarea rezultatelor
CondiŃii asociate cu un număr crescut de leucocite (>10 PMN/hpf), eritrocite şi mucus în scaun sunt: colita difuză
indusă de administrarea de antibiotice, colita ulceroasă, shigeloza, salmoneloza, infecŃiile cu Yersinia , Campylobacter,
E. coli enteroinvaziv şi enterohemoragic .
1;3
CondiŃii asociate cu un număr modest de leucocite în scaun includ: shigeloza la debut ce afectează intestinul subŃire,
3
colita indusă de antibioticoterapie şi amoebiază .
CondiŃii asociate cu absenŃa leucocitelor în scaun sunt următoarele: infecŃiile virale, holera, infecŃiile cu bacterii
1;3
enterotoxigene (Staphylococcus, Clostridium), giardioza .
3
Salmonella typhi poate induce un răspuns monocitar .
Limite şi interferenŃe
Leucocitele pot fi absente în scaun într-un procent de 10-15% din cazurile de infecŃie cu bacterii enteroinvazive.
Pe de altă parte, prezenŃa leucocitelor în fecale este asociată şi cu afecŃiuni non-infecŃioase (ex. boli inflamatorii
3
idiopatice ale intestinului subŃire) .

Bibliografie

5. Frances Fischbach. Stool Studies. In A Manual of Laboratory and Diagnostic Tests. Lippincott Williams & Wilkins, USA, 7 ed. 2004; 281-
282.
6. I. Gherghina, D.Matei, M.Aloman, M.Iusan, E.IoniŃă. ActualităŃi în diareea acută la sugar şi copilul mic. În Medicina Moderna, dec.2005.
7. Laboratory Corporation of America.Directory of Services and Interpretive Guide. White Blood Cells (WBC), Stool. www.labcorp.com . 2003. Ref
Type: Internet Communication
8. Maria Condor, Doina Luca. Diareea acută la copil. În Medicina Familiei, nr.18-19, 1997.