Page 498 - Ghidul Serviciilor Medicale Synevo, Ediția 1

celule inflamatorii/celule malpighiene mai mic de 5 indică o probă nesatisfăcătoare (nepurulentă, având contaminare
2;3
oro-faringiană masivă) .
Probele găsite corespunzatoare vor fi examinate în continuare cu imersie.
Comunicarea asocierii semnificative a unei bacterii cu celulele inflamatorii din spută orientează rapid tratamentul
antimicrobian al pacienŃilor pneumonici. Se iau în considerare numai germenii prezenŃi între filamentele de fibrină şi cei
intraleucocitari; se va acorda puŃină importanŃă germenilor care "burează" celulele poligonale mari, originare din
epiteliul bucal.
În cazul bacterioscopiei prelevatelor necontaminate, pe frotiurile din exsudat pleural, probe biopsice, prezenŃa
3
bacteriilor este semnificativă în orice cantitate .
Frotiul colorat Giemsa oferă detalii asupra citologiei sputei, celulele expectorate fiind împărŃite în celule inflamatorii
(PMN, limfocite, macrofage, eozinofile) şi celule de exfoliere a epiteliului respirator (celule cilindrice ciliate, celule
metaplazice).
Suspiciunea unei anumite etiologii trebuie comunicată laboratorului de către medicul curant deoarece orientează
3;4
microbiologul asupra alegerii mediilor de cultură .
Cei mai frecvenŃi agenŃi etiologici ai infecŃiilor tractului respirator inferior se izolează folosind următoarele medii de
cultură:
- agar Columbia cu 5% sânge de berbec – pentru germeni hemolitici
- agar chocolate – pentru genurile Haemophilus şi Neisseria
- agar Mac Conkey – pentru bacili Gram negativi.
5
La solicitarea medicului, se efectuează culturi pe mediul Sabouraud cu Cloramfenicol pentru izolarea fungilor .
ÎnsămânŃarea porŃiunilor purulente spălate se face cu dispersie pentru a permite aprecierea semicantitativă a creşterii.
Plăcile se incubează în exicator cu lumânare (mai puŃin agarul Mac Conkey), la 37º C până a doua zi când se
examinează.
Interpretarea culturilor - este considerat agent patogen bacteria izolată predominant şi în cantitate mare (++ sau
+++), care aparŃine aceleiaşi categorii microscopice cu bacteria asociată semnificativ celulelor inflamatorii pe frotiul
Gram din spută . Rolul etiologic al unor condiŃionat patogeni izolaŃi în cantităŃi reduse(+) şi pentru care frotiul Gram nu
2
a demonstrat o asociere semnificativă cu celulele inflamatorii este discutabil.
Coloniile implicate în procesul infecŃios sunt identificate la nivel de specie şi este efectuată antibiograma
(tratamentul corect şi Ńintit este cel conform antibiogramei).
În tabelul de mai jos, este prezentată clasificarea celor mai frecvenŃi germeni implicaŃi în pneumonii, în funcŃie de
1
vârsta pacienŃilor:

Vârsta AgenŃi etiologici
< 60 ani • Streptococcus pneumoniae • Mycoplasma pneumoniae • Virusuri respiratorii
• Chlamydia pneumoniae • Haemophilus influenzae
> 60 ani • Streptococcus pneumoniae • Virusuri respiratorii • Haemophilus influenzae
• Bacili Gram negativi • Staphylococcus aureus
Există numeroşi agenŃi bacterieni care pot cauza pneumonii şi nu sunt detectaŃi de rutină în culturile bacteriologice:
genul Mycobacterium, Chlamydia, Nocardia, Bordetella, Legionella şi Mycoplasma pneumoniae, ele necesitând
proceduri speciale pentru detecŃie .
1
În laboratoarele Synevo nu se fac determinări virusologice şi culturi pentru BK din spută .
5

Bibliografie

1. Betty A.Forbes, Daniel F.Sahm, Alice S.Weissfeld. Infections of the Lower Respiratory Tract. In Bailey and Scott's Diagnostic Microbiology.
Mosby, USA, 11 ed. 2002; 56: 884-898.
2. Dumitru Buiuc. Examenul microbiologic al sputei în diagnosticul infecŃiilor tractusului respirator inferior. În Microbiologia Practică - Un ghid
în studiul şi practica medicinii, ed. 1982; 26: 239-245.
3. Dumitru Buiuc. Diagnosticul de laborator al infecŃiilor tractusului respirator inferior. În Tratat de Microbiologie Clinica. Dumitru Buiuc, Marian
Negut, Editura Medicală, România, 1 ed. 1999; 13: 233-270.
4. Kimberle C.Chapin, Patrick R.Murray. Principles of Stains and Media. In Manual of Clinical Microbiology. Patrick R. Murray, Ellen Jo Baron,
James H. Jorgensen, Michael A.Pfaller, Robert H. Yolken, ASM PRESS, USA, 8 ed. 2003; 18: 257-261.
5. Laborator Synevo. ReferinŃele specifice tehnologiei de lucru utilizate. 2006. Ref Type: Catalog
6. Olga-Mihaela DorobăŃ. Flora microbiană normală a corpului uman. În Bacteriologie Medicală. Universitatea "Titu Maiorescu", România ed.
1997; 33: 323-330.
7. Richard B.Thomson JR., J.Michael Miller. Specimen Collection, Transport, and Processing: Bacteriology. In Manual of Clinical
Microbiology. Patrick R. Murray, Ellen Jo Baron, James H. Jorgensen, Michael A.Pfaller, Robert H. Yolken, ASM PRESS, USA, 8 ed. 2003;
20: 286-330.