- Teste de hematologie
- Teste de biochimie
- Biochimie generală din sânge și urina
- Proteine specifice in ser si urina
- Teste biochimice din lichide de punctie
- Teste biochimice din materii fecale
- Teste biochimice pentru tulburari ereditare de metabolism
- Teste pentru nefrolitiaza
- Vitamine, oligoelemente, stres oxidativ
- Acizi grași
- Transferina carbohidrat deficitara (CDT) marker pentru alcoolism
- Markeri non-invazivi pentru afecţiunile hepatice
- Analiza chimică calculi
- Markeri endocrini
- Markeri tumorali
- Markeri virali
- Markeri cardiaci
- Markeri anemie
- Markeri ososi
- Markeri boli autoimune
- Anticorpi antispermatozoizi
- Autoanticorpi in afectiuni endocrine, cardiace, renale
- Autoanticorpi in afectiuni neurologice
- Autoanticorpi in afectiunile dermatologice
- Autoanticorpi in anemia pernicioasa
- Autoanticorpi in diabetul zaharat
- Markeri pentru afectiuni hepatice si gastrointestinale autoimune
- Markeri pentru afectiuni reumatismale si vasculite
- Markeri pentru monitorizarea evolutiei si tratamentului
- Markeri pentru sindromul antifosfolipidic
- Serologie boli infectioase
- Teste specializate de alergologie si imunologie
- Teste de biologie moleculara
- Teste de citogenetica
- Teste de microbiologie
- Toxicologie
- Citologie cervico-vaginala
- Histopatologie
- Uncategorized
Vitamina A
Informaţii generale
Vitamina A este o vitamină liposolubilă obţinută din două clase de compuşi:
Sursele alimentare de vitamina A sunt reprezentate de:
Retinolul este indispensabil văzului (mai ales vederii crepusculare); de asemenea este necesar pentru creşterea şi diferenţierea ţesuturilor, creşterea osoasă, procesul de reproducere, dezvoltarea embrionară, sinteza glicoproteinelor, prevenirea cancerului şi afecţiunilor cardiovasculare. Împreună cu anumiţi carotenoizi, vitamina A creşte imunitatea scăzând riscul infecţiilor1;3.
Doza zilnică recomandată este de 800 μg la femei, copii peste 10 ani şi vârstnici; 1000 μg la bărbaţi, adolescenţi şi gravide; 1300 μg în perioada de lactaţie.
Deficitul de vitamina A apare într-o dietă săracă în produse lactate şi vegetale sau in sindroame de malabsorbţie3. Acesta reprezintă principala cauză de orbire datorată distrugerii corneei în ţările subdezvoltate din Africa, Orientul Mijlociu şi Asia de Sud-Est. Printre manifestările carenţei de vitamina A se numără modificări degenerative ale ochilor (xeroftalmie) şi pielii (descuamări). Pot fi afectate de asemenea epiteliile traheale, bronşice, ale tractului urinar, ductelor pancreatice, uterului şi glandelor salivare; se poate înregistra şi o scădere a imunităţii. Primul semn al deficitului de vitamina A este hemeralopia (pierderea acuităţii vizuale în lumină slabă).
Excesul de vitamina A poate fi toxic la persoanele tratate timp îndelungat cu suplimente alimentare ce conţin vitamina A. Manifestările intoxicaţiei cu vitamina A sunt diverse: piele uscată, glosită, vomă, alopecie, hipercalcemie, demineralizări osoase, adenopatii, hiperlipidemie, amenoree, creşterea tensiunii intracraniene cu edem papilar (manifestări de pseudotumor cerebri), fibroză hepatică cu hipertensiune portală. Femeile însărcinate care iau vitamina A în exces pot avea un făt cu malformaţii congenitale (craniofaciale, cardiace) sau pot suferi un avort spontan. Doze crescute de derivaţi sintetici ai retinolului sunt teratogene. Carotenul in exces poate determina o colorare portocalie a pielii ce poate fi confundată cu icterul. Toate manifestările intoxicaţiei cu vitamina A sunt reversibile după încetarea aportului excesiv1;3;4.
Recomandări pentru determinarea vitaminei A – suspiciune clinică de deficit sau exces; monitorizarea tratamentului cu vitamina A1.
Pregătire pacient – à jeun (pe nemâncate) minimum 8 ore; se va evita consumul de alimente ce conţin vitamina A cu 48 ore înaintea recoltării pentru pacienţii peste 6 luni şi cu 24 ore înaintea recoltării pentru cei <6 luni2.
Specimen recoltat – sânge venos2.
Recipient de recoltare – vacutainer fără anticoagulant cu/fără gel separator4.
Prelucrare necesară după recoltare – se separă serul prin centrifugare, se congelează imediat şi se acoperă cu o folie de aluminiu în vederea protejării de lumină; probele recoltate în afara laboratorului vor fi transportate în recipientul destinat probelor congelate2.
Volum probă – minim 2 mL ser2.
Cauze de respingere a probei – specimen intens hemolizat, lipemic, decongelat sau neprotejat faţă de lumină2.
Stabilitate probă – serul separat este stabil 1 lună la -20°C2.
Metodă – cromatografie de lichide sub înaltă presiune (HPLC)2.
Valori de referinţă
Interpretarea rezultatelor
Limite şi interferenţe
Ingestia acută de alcool poate determina niveluri serice crescute de vitamina A. Nerespectarea condiţiilor de recoltare à jeun sau administrarea unor suplimente de vitamine poate avea drept consecinţă obţinerea unor valori fals crescute1;4.
Bibliografie