- Teste de hematologie
- Teste de biochimie
- Biochimie generală din sânge și urina
- Proteine specifice in ser si urina
- Teste biochimice din lichide de punctie
- Teste biochimice din materii fecale
- Teste biochimice pentru tulburari ereditare de metabolism
- Teste pentru nefrolitiaza
- Vitamine, oligoelemente, stres oxidativ
- Acizi grași
- Transferina carbohidrat deficitara (CDT) marker pentru alcoolism
- Markeri non-invazivi pentru afecţiunile hepatice
- Analiza chimică calculi
- Markeri endocrini
- Markeri tumorali
- Markeri virali
- Markeri cardiaci
- Markeri anemie
- Markeri ososi
- Markeri boli autoimune
- Anticorpi antispermatozoizi
- Autoanticorpi in afectiuni endocrine, cardiace, renale
- Autoanticorpi in afectiuni neurologice
- Autoanticorpi in afectiunile dermatologice
- Autoanticorpi in anemia pernicioasa
- Autoanticorpi in diabetul zaharat
- Markeri pentru afectiuni hepatice si gastrointestinale autoimune
- Markeri pentru afectiuni reumatismale si vasculite
- Markeri pentru monitorizarea evolutiei si tratamentului
- Markeri pentru sindromul antifosfolipidic
- Serologie boli infectioase
- Teste specializate de alergologie si imunologie
- Teste de biologie moleculara
- Teste de citogenetica
- Teste de microbiologie
- Toxicologie
- Citologie cervico-vaginala
- Histopatologie
- Uncategorized
Fenol în urină
Informații generale
Expunerea la substanțele chimice din mediul înconjurător este o preocupare globală în creștere, iar în fiecare zi suntem expuși la substanțe chimice prin diferite căi de expunere, prin ingestie, inhalare și contact dermic1. Efectele poluării chimice asupra sănătății umane sunt slab definite și pot fi subestimate. Sursele de expunere chimică includ ambalajele alimentelor și aditivii pentru alimente și produse cosmetice2. Evaluările riscurilor care țin seama atât de expunere, cât și de toxicitate sunt necesare pentru a monitoriza și preveni posibilele efecte adverse ale amestecurilor chimice asupra sănătății umane3. Fenolul, cunoscut și sub numele de acid carbolic, este utilizat la fabricarea antisepticelor, dezinfectanților, solvenților și rășinilor pentru lemn și materiale plastice. Cu excepția expunerilor profesionale, oamenii sunt rareori expuși la concentrații de fenol în mediu la niveluri suficiente pentru a provoca efecte adverse.
Excreția fenolului intact și conjugat poate fi utilizată ca indice de expunere, dar există și alte condiții care pot crește excreția urinară a fenolului: medicamente care sunt metabolizate în fenol ( ex. fenilsalicilați, barbiturici), consumul de etanol, alimente. Astfel, fenolul urinar crescut nu este un indicator specific al expunerii exclusive la fenol. Expunerile simultane la toluen și benzen scad excreția fenolului, deoarece toluenul suprimă biotransformarea benzenului în fenol. De asemenea, trebuie remarcata gama largă de valori (normale) a fenolului urinar (0,5 până la 81 mg/ L) la populația ce nu a fost expusă la acesta. Concentrațiile urinare de metaboliți ai fenolului și fenolului nemetabolizat sunt folosiți în mod obișnuit pentru a cuantifica expunerea la fenol și gradul de toxicitate al acestuia4.
Recomandări pentru determinarea fenolului în urină
- Evaluarea expunerii la substanțe volatile inhalate- diagnosticarea intoxicatiei profesionale cu benzen5
Pregătire pacient – Se colectează 10 mL de urină aleatorie în recipient steril, fără conservanți5.
Specimen recoltat – urină5
Recipient de recoltare – recipient steril5
Volum probă – minim 10 mL5
Stabilitate probă – probă refrigerată timp de 14 zile5
Metodă – Cromatografie gazoasă (GC-FID)5
Valori de referință: <15 mg/L
Bibliografie
- Bieniek G. (1997). Urinary excretion of phenols as an indicator of occupational exposure in the coke-plant industry. International archives of occupational and environmental health, 70(5), 334–340. https://doi.org/10.1007/s004200050227
- Husøy, T., Andreassen, M., Hjertholm, H., Carlsen, M. H., Norberg, N., Sprong, C., Papadopoulou, E., Sakhi, A. K., Sabaredzovic, A., & Dirven, H. (2019). The Norwegian biomonitoring study from the EU project EuroMix: Levels of phenols and phthalates in 24-hour urine samples and exposure sources from food and personal care products. Environment international, 132, 105103. https://doi.org/10.1016/j.envint.2019.105103
- Harley, K. G., Berger, K. P., Kogut, K., Parra, K., Lustig, R. H., Greenspan, L. C., Calafat, A. M., Ye, X., & Eskenazi, B. (2019). Association of phthalates, parabens and phenols found in personal care products with pubertal timing in girls and boys. Human reproduction (Oxford, England), 34(1), 109–117. https://doi.org/10.1093/humrep/dey337
- Domínguez-Fernández, M., Xu, Y., Young Tie Yang, P., Alotaibi, W., Gibson, R., Hall, W. L., Barron, L., Ludwig, I. A., Cid, C., & Rodriguez-Mateos, A. (2021). Quantitative Assessment of Dietary (Poly)phenol Intake: A High-Throughput Targeted Metabolomics Method for Blood and Urine Samples. Journal of agricultural and food chemistry, 69(1), 537–554. https://doi.org/10.1021/acs.jafc.0c07055
- Mayo Clinic. Mayo Medical Laboratories. Test Catalog. [on-line]: https://www.mayocliniclabs.com [Accesat la data de 12.10.2021]