Page 315 - Ghidul Serviciilor Medicale Synevo, Ediția 2, Volum 3

GHIDUL SERVICIILOR MEDICALE 18
AL LABORATOARELOR SYNEVO TESTE DE BIOLOGIE MOLECULARĂ

- genotip *2*3: 1.4%
- genotip *3*3: 0.4% .
1
În populaţia africană frecvenţa alelelor *2 şi *3 este mult mai redusă decât în populaţia caucaziană şi
asiatică .
11
Într-o metaanaliză care a inclus 9 studii (2775 pacienţi) Sanderson şi colaboratorii săi au concluzionat
că pacienţii purtători ai alelelor CYP2C9*2 şi CYP2C9*3 necesită doze terapeutice medii zilnice mai
scăzute comparativ cu cei care prezintă alela sălbatică CYP2C9*1 şi au un risc crescut de sângerări.
Astfel, în cazul alelei CYP2C9*2 doza terapeutică medie zilnică a fost cu 17% mai mică iar pentru alela
CYP2C9*3 s-a constatat că este necesară o reducere a dozei cu 37%. Riscul de sângerări majore
este de 5.3 ori mai mare decât normalul în perioada de inducţie a tratmentului şi de 2.2 mai mare
după stabilizare .
13
International Warfarin Pharmacogenetics Consortium (2009) a constatat că un algoritm de stabilire
a dozelor de warfarină bazat pe analiza polimorfismului genelor CYP2C9 şi VKORC1 identifică un
procent mai mare de pacienţi care necesită doze săptămânale ≤ 21 mg şi ≥ 49 mg pentru obţinerea
valorilor INR ţintă (49.4% vs 33.3% dintre cei care necesită ≤ 21 mg/săptămână şi 24.8% vs 7.2%
dintre cei care necesită ≥ 49 mg/săptămână) .
6
Un studiu recent care a inclus 1015 participanţi a avut drept scop dezvoltarea şi validarea unui
algoritm farmacogenetic la iniţierea terapiei cu warfarină. Pentru a facilita utilizarea algoritmelor clinice
şi farmacogenetice autorii au dezvoltat un website non-profit www.warfarindosing.org; în formularul
de pe site se introduc datele pacientului (vârstă, sex, greutate, înalţime, rasă, fumat, afecţiuni
hepatice, afecţiunea care necesită anticoagulare, valorile INR bazal şi ţintă, tratamente cu statine şi
amiodaronă, tratamente antibiotice sau antifungice, genotipuri CY2C9 şi VKORC1 – în cazul în care
sunt disponibile) după care se estimează doza de încărcare şi doza terapeutică zilnică. Dacă după
3-4 administrări de warfarină se revine la website şi se introduce valoarea INR obţinută se va efectua
o ajustare a dozelor .
5
În ceea ce priveşte tratamentul cu acenocoumarol, utilizat în România şi în alte ţări din Europa, mai
multe studii au arătat în prezenţa alelelor CYP2C9*2 sau CYP2C9*3 există un risc mai mare de
sângerări şi sunt necesare doze mai mici de anticoagulant pentru atingerea valorii INR ţintă 10;12 . Un
singur studiu raportează dozele de întreţinere pentru acenocumarol în funcţie de genotip; astfel pentru
obţinerea unui INR terapeutic de 2.5 doza zilnică de întreţinere pentru acenocoumarol este de 2.44
mg pentru genotipul *1*1, 2.06 mg pentru genotipul *1*2 şi 1.57 mg pentru genotipul *1*3 . Pe baza
3
acestor valori stabilite experimental, un grup de cercetători români a implementat un simulator care
a permis studierea efectului unor scheme uzuale de anticoagulare asupra evoluţiei INR în funcţie de
genotipul CYP2C9 şi greutatea corporală .
1
Într-un studiu efectuat în Franţa s-a constatat că testarea farmacogenetică poate să identifice un risc
crescut de supradozare la 25% dintre persoanele care vor începe terapia cu acenocoumarol (purtătorii
alelelor VKORC1 1639A sau 1173T şi CYP2C9*3). Îmbunătăţirea management-ului tratamentului
anticoagulant este semnificativă clinic datorită utilizării pe scară largă a acestor medicamente . 9
În concluzie, studiile efectuate indică validitatea clinică a testelor farmacogenetice (CYP2C9 şi
VKORC1) şi susţin corelaţia dintre anumite variante genetice şi dozele terapeutice de anticoagulante
cumarinice. Cu toate acestea nu există încă dovezi suficiente privind cost-eficienţa testării de rutină

315