Page 13 - Ghidul Serviciilor Medicale Synevo, Ediția 2, Volum 2

GHIDUL SERVICIILOR MEDICALE 9
AL LABORATOARELOR SYNEVO MARKERI ENDOCRINI

9.1.3 Peptidul C
Informaţii generale
Peptidul C (connecting peptide - formula moleculară C H N O ) este alcătuit dintr-un lanţ de 31
35
112
179
46
aminoacizi cu o greutate moleculară de aproximativ 3021 daltoni şi reprezintă porţiunea mijlocie a
moleculei de proinsulină . În procesul de biosinteză a insulinei, peptidul C rezultă din clivajul proteolitic
1
al moleculei precursoare proinsulină şi este stocat în granulele secretorii ale complexului Golgi din
celulele beta ale pancreasului.
Insulina şi peptidul C sunt secretaţi în cantităţi equimolare şi intră în circulaţie prin vena portă . În
3;4
ficat cel puţin 50% din insulină se leagă de receptori şi iniţiază acţiunile specifice hepatice şi apoi
este degradată . Moleculele de insulină ce trec pasajul hepatic ajung în marea circulaţie unde se
5
leagă de receptorii periferici ai insulinei. Spre deosebire de insulină, peptidul C nu suferă degradare
hepatică, nici periferică, dar este îndepărtat de către rinichi, cu o fracţiune excretată nemodificată în
urină. De aceea peptidul C are un timp de înjumătăţire mai lung decât insulina (30-35 minute faţă de
5-10 minute) şi raportul molar dintre insulina circulantă şi peptidul C circulant este <1. De asemenea
nivelurile sale sunt mai puţin fluctuante decât cele ale insulinei.
Până nu demult, peptidul C era privit doar ca parametru de laborator, dar studii recente au demonstrat
că are propriul său profil de activitate, mai ales asupra celulelor endoteliale şi a sintezei de oxid nitric
(NO), important pentru microcirculaţia normală .
4
Recomandări pentru determinarea peptidului C
- evaluarea pacienţilor cu hipoglicemii à jeun;
- determinarea secreţiei reziduale a pancreasului la diabeticii insulino-dependenţi, mai ales în
faza de introducere a insulinei;
- suspiciune de rezistenţă la insulină;
- diferenţierea diabetului de tip I şi de tip II 1;2;4 .
Pregătire pacient - à jeun (pe nemâncate - minim 7 ore) . 1
Specimen recoltat - sânge venos . 1
Recipient de recoltare - vacutainer fără anticoagulant, cu/fără gel separator .
1
Prelucrare necesară după recoltare - se separă serul prin centrifugare; se lucrează serul proaspăt;
dacă acest lucru nu este posibil, serul se păstrează la 2-8°C sau la -20°C .
1
Volum probă - minim 0.5 mL ser .
1
Cauze de respingere a probei - specimen hemolizat .
1
Stabilitate probă - serul separat este stabil 24 ore la 2-8°C; 1 lună la -20°C; nu decongelaţi/
recongelaţi .
1
Metodă - imunochimică cu detecţie prin electrochemiluminiscenţă (ECLIA) .
1
Valori de referinţă – 1.1-4.4 ng/mL (0.37-1.47 nmol/L)
Factori de conversie ng/mLx 0.33333=nmol/L ; nmol/Lx 3.0=ng/mL .
1
Interpretarea rezultatelor
Pacienţii cu neoplasme secretoare de insulină au niveluri ridicate de insulină endogenă şi peptid C; din
contră, pacienţii cu hipoglicemie factitia au niveluri scăzute de peptid C în prezenţa nivelului crescut
de insulină serică (exogenă).
În cazul unei toleranţe scăzute la glucoză, o creştere a peptidului C în timpul testului de toleranţă la
13