Page 42 - Ghidul Serviciilor Medicale Synevo, Ediția 2, Volum 3
P. 42

17   TESTE SPECIALIZATE DE            GHIDUL  SERVICIILOR  MEDICALE
                                              AL  LABORATOARELOR  SYNEVO
             ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE



       cu un prognostic bun; – antigenele fetale (AFP şi CEA) prezente în tumori ale ficatului, gonadelor
       şi în diverse adenocarcinoame se găsesc în cantitaţi crescute în timpul dezvoltării fetale dar sunt
       puţin exprimate în mod normal la adult; aceste oncogene fetale sunt folosite ca markeri de progresie
       tumorală; - HER-2/neu , cunoscut ca şi c-Erb-2 (receptor tirozin-kinazic omolog cu receptorul factorului
       de creştere epidermal). Răspunsul faţă de toate aceste antigene constă în celule efectoare CD4+ şi/
       sau CD8+ .
              1;2
       Mecanisme de evaziune a apărării imune în cancer
       Formaţiunile tumorale au proprietatea de a fi tolerate de sistemul imun prin exprimarea unor factori
       care influenţează negativ răspunsul imun al organismului.
       Există o serie de motive pentru absenţa unui răspuns imun eficace în cazul tumorilor. Fiecare proteină
       autologă este degradată în citoplasmă până la peptide formate din 9-12 aminoacizi. Aceste peptide
       sunt transportate de către un sistem numit  „tranporter associated with antigen processing (TAP)” la
       reticulul endoplasmic unde sunt legate de moleculele MCH clasa I şi prezentate celulelor T CD8+ .
                                                                           2
       În  cazul  tumorilor,  peptidele  nu    se  “potrivesc”  mereu  la  locul  de  legare  pe  moleculele  MCH
       clasa I. Existenţa unui mecanism defectuos de procesare a antigenelor la nivelul celulei tumorale
       (de exemplu, deficitul de TAP) face ca peptidele tumorale să nu fie transportate la nivelul reticulului
       endoplasmic şi să nu fie prezentate la suprafaţa celulei. În multe cazuri diminuarea moleculelor MCH
       clasa I şi II pe suprafaţa celulelor tumorale impiedică recunoaşterea acestora de către limfocitele T şi
       astfel răspunsul imun nu poate fi declanşat .
                                     2;6
       Celulele tumorale nu pot fi considerate adevărate celule prezentatoare de antigen, deoarece le lipsesc
       molecule co-stimulatoare importante, CD80 şi CD86, necesare pentru activarea celulelor T. În absenţa
       co-stimulării, prezentarea peptidelor via complex MCH/TCR, duce la anergia celulelor T şi toleranţă.
       Unele  celule  tumorale  sunt  de  asemenea  capabile  de  a  stopa  producerea  de  antigene  tumorale
       evitând astfel răspunsul imun. De asemenea tumorile pot produce substanţe imunosupresive aşa
       cum sunt IL-10, TGFβ (transforming growth factor beta), prostaglandine, iar în unele cazuri  celulele
       tumorale pot exprima molecule MCH I-like ce interacţionează cu liganzii inhibitori aflaţi pe celulele T,
       ducând în final la anergia/apoptoza celulelor T .
                                       2
       Asemănător virusurilor (HIV, HCV), tumorile solide sunt caracterizate prin instabilitate genomică ceea ce
       conduce la generarea unor neoepitopi identificaţi potenţial de moleculele MCH clasa I şi II .
                                                                    3
       În ultima decadă s-a observat un interes crescut faţă de  mecanismul dominant de toleranţă mediat de
       celulele T reglatoare - Tregs (CD4+CD25+), ce par să joace un rol important în autoreactivitate, alergii,
       infecţii şi transplant, controlând atât răspunsul imun înnăscut cât şi pe cel dobândit, limitând astfel
       autoimunitatea şi imunopatologia. Selecţia acestor celule are loc în mod natural în timus – natural T
       regulatory cells (nTreg), dar pot fi induse şi în periferie – induced Treg cells (iTreg). Efectul supresor
       al celulelor Treg asupra răspunsului imun tumoral este bine documentat. Astfel studiile efectuate pe
       şoareci arată că îndepărtarea celulelor Treg favorizează rejetul celulelor tumorale putând chiar să
       prevină dezvoltarea acestora in vivo, atât la şoarecii „predispuşi la cancer” cât şi după tratamentul cu
       agenţi chimici. În studiile efectuate pe pacienţi cu cancer s-a observat prezenţa mult mai frecventă a
       celulelor Treg în populaţia limfocitară periferică decât la persoanele sănatoase. Există de asemenea
       rapoarte din care reiese faptul că nivelele crescute de Treg se corelează cu un stadiu avansat al
       bolii, fiind implicate astfel în progresia cancerului. Infiltrarea cu celule T reglatorii este de asemenea
       prezentă şi in staţiile ganglionare metastazate, nu şi în cele fără metastaze .
                                                           1;3

         42
   37   38   39   40   41   42   43   44   45   46   47