- Teste de hematologie
- Teste de biochimie
- Biochimie generală din sânge și urina
- Proteine specifice in ser si urina
- Teste biochimice din lichide de punctie
- Teste biochimice din materii fecale
- Teste biochimice pentru tulburari ereditare de metabolism
- Teste pentru nefrolitiaza
- Vitamine, oligoelemente, stres oxidativ
- Acizi grași
- Transferina carbohidrat deficitara (CDT) marker pentru alcoolism
- Markeri non-invazivi pentru afecţiunile hepatice
- Analiza chimică calculi
- Markeri endocrini
- Markeri tumorali
- Markeri virali
- Markeri cardiaci
- Markeri anemie
- Markeri ososi
- Markeri boli autoimune
- Anticorpi antispermatozoizi
- Autoanticorpi in afectiuni endocrine, cardiace, renale
- Autoanticorpi in afectiuni neurologice
- Autoanticorpi in afectiunile dermatologice
- Autoanticorpi in anemia pernicioasa
- Autoanticorpi in diabetul zaharat
- Markeri pentru afectiuni hepatice si gastrointestinale autoimune
- Markeri pentru afectiuni reumatismale si vasculite
- Markeri pentru monitorizarea evolutiei si tratamentului
- Markeri pentru sindromul antifosfolipidic
- Serologie boli infectioase
- Teste specializate de alergologie si imunologie
- Teste de biologie moleculara
- Teste de citogenetica
- Teste de microbiologie
- Toxicologie
- Citologie cervico-vaginala
- Histopatologie
- Uncategorized
Chlamydia (Chlamydophila) psittaci – Anticorpi IgA, IgG, IgM
Informatii generale
Chlamydia este un parazit procariot obligatoriu intracelular, de dimensiuni mici (0.2-1µm), ce prezinta atat caracteristici de bacterie (sintetizeaza ARN si ADN, are perete si membrana celulara asemanatoare bacteriilor Gram negative, este sensibil la antibiotice de tipul ciclinelor), cat si de virus (se multiplica doar in celulele vii eucariote, nu–si poate sintetiza ATP-ul, acesta fiind furnizat de celulele gazda).
Clasificari recente impart Chlamydiile in 4 familii, dintre care cea mai importanta in patologia umana este fam. Chlamydiaceae, care contine doua genuri:
• genul Chlamydia – cel mai important reprezentant fiind C. trachomatis;
• genul Chlamydophila – C. pneumoniae, C. psittaci, C. pecorum, C. abortus etc3.
Psitacoza (infectia sistemica cu Chlamydia psittaci) are ca sursa de infectie diverse specii de pasari (exotice – familia psitacidelor: papagali, perusi sau domestice) sau animale (oi, vaci, capre, pisici), transmiterea realizandu-se prin secretii, excremente sau pene. Transmiterea interumana este rara, dar posibila. In aceste cazuri boala poate fi mai severa decat psitacoza (ornitoza) dobandita de la pasari.
Psitacoza este o boala profesionala a angajatilor gradinilor zoologice, magazinelor de animale de companie, agricultorilor sau fermierilor.
Ornitoza se manifesta dupa o perioada de incubatie de 5-14 zile (maxim 54 zile). Exista trei forme de boala:
- forma multisistemica (diseminata) – caracterizata prin encefalita sau meningita asociata cu pneumonie;
- forma pseudogripala – febra inalta, frisoane;
- forma pulmonara sau pneumonia atipica – apare la nivelul tractului respirator dupa inhalarea aerosolilor contaminati, se instaleaza treptat si debuteaza cu febra, frisoane, tuse, stare generala alterata, mialgii, cefalee, dispnee sau junghi toracic. Manifestarile respiratorii sunt persistente, insa examenul obiectiv este sarac. Evolutia este lenta cu rezolutie intr-un interval de pana la 6 luni1;3.
Diagnosticul pozitiv al infectiei cu Chlamydia psittaci se stabileste pe baza datelor epidemiologice, clinice, aspectului radiologic si examenelor serologice. In cazul diagnosticului serologic se recomanda testarea a doua probe perechi: prima recoltata in faza acuta a bolii, cealalta la un interval de 2-3 saptamani3.
Recomandari pentru determinarea anticorpilor anti-Chlamydia psittaci – diagnosticul psitacozei1;2;3.
Pregatire pacient – preferabil à jeun (pe nemancate)3.
Specimen recoltat – sange venos3.
Recipient de recoltare – vacutainer fara anticoagulant cu/fara gel separator3.
Prelucrare necesara dupa recoltare – se separa serul prin centrifugare3.
Volum proba – minim 2 mL ser3.
Cauze de respingere a probei – specimen intens hemolizat, hemolitic sau contaminat bacterian3.
Stabilitate proba – 2 saptamani la 2-8°C; timp indelungat la –20°C; evitati decongelarea/recongelarea repetata3.
Metoda – imunofluorescenta indirecta3.
Valori de referinta
Rezultatele se exprima sub forma de titruri:
C. psittaci IgG: <1/16;
C. psittaci IgM: <1/10;
C. psittaci IgA: <1/203.
Interpretarea rezultatelor
Absenta anticorpilor IgG sugereaza lipsa unui raspuns imun la antigene bacteriene specifice.
Diagnosticul serologic al infectiei cu Chlamydia psittaci necesita identificarea unei cresteri semnificative a titrului anticorpilor IgG (de patru ori sau mai mult) sau o seroconversie de la negativ la pozitiv intre faza acuta si convalescenta.
Obtinerea unui titru ≥ 1/10 pentru anticorpii IgM in prezenta datelor epidemiologice si a tabloului clinic sugestiv indica o infectie recenta cu Chlamydia psittaci, insa anticorpii IgM au tendinta de a prezenta o reactivitate incrucisata mai mare decat anticorpii IgG si IgA. Din acest motiv rezultatele obtinute pentru cele 3 tipuri de anticorpi trebuie interpretate impreuna si obligatoriu in dinamica3.
Limite si interferente
Testele serologice sunt elemente importante de diagnostic, dar cu toate acestea, din cauza aparitiei intarziate a anticorpilor specifici nu sunt utile in managementul urgentelor clinice2.
In unele cazuri pot exista reactivitati incrucisate cu C. pneumoniae sau C.trachomatis3.
Bibliografie
1. Ileana Rebedea. Legioneloza. In Boli infectioase, Editura Medicala, 2000, 380-390.
2. Klaus-Dieter Lessnau, Farhad Arjomand, Psittacosis, www.emedicine.medscape.com, Ref Type: Internet Communication.
3. Laborator Synevo. Referintele specifice tehnologiei de lucru utilizate 2010. Ref Type: Catalog.