Page 473 - Ghidul Serviciilor Medicale Synevo, Ediția 2, Volum 2
P. 473

GHIDUL  SERVICIILOR  MEDICALE                          16
                    AL  LABORATOARELOR  SYNEVO          SEROLOGIE BOLI INFECŢIOASE




                           16.34 Trichinella spiralis: Anticorpi IgG

        Informaţii generale
        Trichineloza este o infecţie cauzată de Trichinella spiralis, un nematod ce parazitează în stadiul
        larvar musculatura unor mamifere sălbatice (porc mistreţ, urs, lup, vulpe, unele rozătoare) sau
        domestice  (porc).  Infecţia  este  contractată  la  om  prin  ingestia  de  carne  crudă  sau  insuficient
        preparată termic (în principal cea de porc), determinând forme clinice cu manifestări variate .
                                                                           1;3
        Întreaga evoluţie a parazitului se desfăşoară într-o singură gazdă. Carnea contaminată conţine
        parazitul în stadiu larvar, cuprins într-o celulă musculară modificată- „celulă doică”. Larva este
        eliberată sub acţiunea sucului gastric şi pătrunde în mucoasa intestinului subţire; în următoarele
        24 de ore larva năpârleşte de patru ori, transformându-se în adult. După fecundare, în aproximativ
        cinci zile de la ingestia cărnii infectate, femelele elimină prima generaţie de larve tinere. Aceste
        larve migrează pe cale sanguină sau limfatică, localizându-se în final în musculatura scheletică.
        Pot fi afectate toate grupele musculare, mai ales muşchii foarte activi, bine oxigenaţi: muşchii
        laringelui, limbii, intercostalii, muşchii extrinseci ai globului ocular .
                                                       1
        Severitatea  infecţiei  depinde  de  numărul  de  larve  ingerate.  După  o  perioadă  de  incubaţie  de
        5-10 zile apar manifestări digestive (vărsături, diaree apoasă) însoţite de febră, care coincid cu
        faza enterală a bolii. În faza parenterală, ca urmare a migrării larvelor şi cantonării lor în ţesuturi,
        se produc febră, exanteme, edeme, endocardită şi mialgii; acestea din urmă pot să persiste o
        perioadă îndelungată .
                        2
        Se descriu următoarele forme clinice:
        • asimptomatice: infecţia este recunoscută epidemiologic, testele serologice sunt pozitive, uşoară
        eozinofilie tranzitorie;
        •  uşoare:  infecţia  este  recunoscută  epidemiologic,  testele  serologice  sunt  pozitive,  eozinofilie
        crescută,  subfebrilitate cu durată <1 săptămână, recuperare rapidă;
        • moderate: mialgie, edeme periorbitale, febră cu durată de până la 2 săptămâni, remisiune în 5-7
        săptămâni;
        • severe: febră >39ºC mai mult de două săptămâni, hipoalbuminemie <2.5 g/L,  vasculite alergice
        cu edem şi/sau hemoragie mai ales oculară, complicaţii pulmonare, nervoase, cardiace, eozinofilie
        până la 90% .
                 1
        Una  dintre  metodele  clasice  de  diagnostic  este  punerea  în  evidenţă  a  larvelor  din  materialul
        bioptic. Testele serologice reprezintă, de asemenea, un instrument important pentru diagnostic,
        fiind necesare şi în scop epidemiologic. Una dintre cele mai vechi reacţii folosite este reacţia de
        precipitare larvară (RPL), test specific, dar cu sensibilitate redusă. Testele imunoenzimatice de tip
        ELISA sunt mai rapide şi au o sensibilitate mai mare, anticorpii fiind detectabili, cel mai devreme,
        după 10 zile de la infecţie (de obicei, după 12-14 zile).
        Pozitivitatea testelor persistă ani de zile, motiv pentru care este imprecisă diagnosticarea pe baza
        unui singur test .
                   1-3

                                                                           473
   468   469   470   471   472   473   474   475   476   477   478