Plansa anatomica

Activitatea diaminoxidazei (intoleranta la histamina)

680 MDL
Trimite pe e-mail acest articol
Printeaza acest articol

Informatii generale

Intoleranta la histamina este consecinta unui dezechilibru intre histamina acumulata in organism si capacitatea de degradare a acesteia. Aceasta afectiune nu este mediata prin anticorpi IgE, de aceea testele cutanate si dozarile de IgE specifice vor da rezultate negative1;2.

Histamina este o amina biogena prezenta in cantitati variabile in multe alimente. In mod normal histamina alimentara este rapid detoxifiata de catre aminoxidaze; persoanele care prezinta o activitate redusa a acestor enzime au risc de a dezvolta intoleranta la histamina. Principala enzima implicata in metabolismul histaminei ingerate este diaminoxidaza (DAO), proteina stocata in structurile veziculare asociate membranei plasmatice a celulelor epiteliale si eliberata in circulatie in prezenta stimulilor adecvati.

Scaderea capacitatii de degradare a histaminei datorita unei activitati DAO reduse poate determina o serie de manifestari clinice care mimeaza o reactie alergica: diaree, cefalee, urticarie, prurit, flushing, simptome rino-conjunctivale, bronhospasm, hipotensiune, aritmii cardiace. Intoleranta la histamina devine clinic manifesta cand organismul este incarcat cu histamina mai mult decat poate cataliza (consum de alimente bogate in histamina, alcool sau medicamente care elibereaza histamina sau blocheaza DAO). Bolile alergice precum febra fanului sau sensibilizarile la fungi reprezinta o sursa in plus de histamina care se adauga la cea din alimente. Cel mai frecvent afectate sunt persoanele de sex feminin cu varste intre 30 si 55 ani.

Histamina apare in alimente datorita activitatii bacteriilor, printr-un proces de decaboxilare a aminoacizilor. De aceea se gaseste in cantitati mai mari in alimentele fermentate (de ex. branza, varza murata sau vin) si bogate in proteine (de ex. peste, carne si mezeluri). Niveluri foarte mari se gasesc de asemenea in alimentele alterate2.

Nivelul de histamina creste odata cu perioada de pastrare a alimentelor de aceea acestea trebuie pregatite rapid, nu trebuie stocate mult si nu trebuie reincalzite! Datorita stabilitatii la caldura, histamina nu poate fi distrusa nici prin congelare, nici prin fierbere, prajire sau coacere1;2.

In majoritatea cazurilor, deficitul DAO este dobandit ca urmare a unor afectiuni gastrointestinale care scad productia DAO sau a inhibarii activitatii enzimatice prin consum de alcool si diverse medicamente. Cu toate acestea, studii recente au evidentiat o mare variabilitate individuala in expresia DAO la nivelul celulelor epiteliale intestinale si diverse polimorfisme la nivelul genei DAO asociate cu afectiuni gastrointestinale, care demonstreaza existenta unei predispozitii genetice la un subgrup de pacienti cu intoleranta la histamina.

Pacientii diagnosticati cu deficit DAO pot beneficia de o dieta corespunzatoare care elimina alimentele cu un continut ridicat in histamina. Deoarece alcoolul creste permeabilitatea intestinala si prin aceasta nivelul histaminei in organism, se vor evita bauturile alcoolice la masa. De asemenea antialgicele (aspirina) faciliteaza o crestere a permeabilitatii intestinale2.

Alimente cu un continut ridicat in histamina

Vinul si alte bauturi alcoolice

Histamina apare si in procesul de fermentatie alcoolica. Bacterii acidifiante ca Pediococcus cerevisiae au fost identificate ca formatoare de histamina. Continutul in histamina este un criteriu de calitate al vinului. In general vinurile rosii au un continut ridicat in histamina. Pot fi intalnite concentratii de histamina de pana la 3000 µg/l in vinurile care dau in mod caracteristic cefalee.

Continutul mediu in histamina:

  • Vin rosu: 60-3800 µg/l
  • Sampanie: cca 670 µg/l
  • Spumos: 15-80 µg/l
  • Vin dulce: 80-400 µg/l
  • Vin alb: 3-120 µg/l
  • Bere: 20-300 µg/l

Peste

Categoriile de peste dupa consumarea carora apar adesea simptome de intoxicare apartin familiei Scombridae (macrou). De aceea in literatura engleza cazurile de intoxicatie sunt descrise sub numele de “scombroid poisoning”. Pestii din aceasta familie (mai ales tonul si macroul) au o cantitate mare de carne rosie cu un continut crescut de histamina. Dar si la alte tipuri de peste s-au masurat cantitati crescute de histamina: heringi, sardine si sardele. Productia de histamina este influentata de temperatura la care este tinut pestele pana la pregatirea sa culinara. In cazurile in care s-au gasit cantitati mari de histamina in conservele de ton sau macrou afumat, cercetarile au dovedit ca pestele n-a fost transportat in conditii de refrigerare corespunzatoare sau a fost depozitat inadecvat. In mod surprinzator s-au gasit cantitati mai mari de histamina in marinata decat in carnea de peste.

  • Ton: pana la 8000 mg/kg
  • Macrou afumat: pana la 788 mg/kg
  • Macrou (conserva): pana la 15 mg/kg
  • Sardina: pana la 1500 mg/kg
  • Sardele: pana la 180 mg/kg
  • Hering: pana la 12 mg/kg (mai ales marinat)

Lapte/branza

In timp ce laptele crud si cel de baut contine cantitati minime de histamina, unele sortimente de branzeturi au niveluri ridicate. In general se considera ca nivelul de histamina creste cu maturarea si cu stocarea. Bacteriile incriminate sunt diversi lactobacili si streptococi.

  • Emmentaler: 10-500 mg/kg
  • Stilton (branza cu muceagai albastru): cca 160 mg/kg
  • Gorgonzola: pana la 160 mg/kg
  • Camembert: 10-300 mg/kg
  • Parmezan: 10-580 mg/kg

Carne/mezeluri

Continutul in amine biogene in preparatele de carne este foarte divers. Unele sortimente de carnati pot contine cantitati relativ mari de histamina, in timp ce produsele proaspete abia daca ating niveluri critice. Dar mai sunt si alte amine biogene prezente in carne. Cercetarile au aratat ca diaminele cadaverina si putresceina – ambele substraturi peste DAO sunt un indicator al prospetimii carnii.

  • Salam: pana la 280 mg/kg
  • Carnati cervelat: pana la 100 mg/kg
  • Jambon Westfal: 40-270 mg/kg

Alte alimente

Otetul din vin rosu contine pana la 4000 µg/l histamina. In cazul ciocolatei continutul oscileaza intre 5-100 mg/kg, dupa sortiment1.

Medicamente care elibereaza histamina sau inhiba DAO

-miorelaxante: pancuroniu, alcuroniu, D-tubocurarina

-narcotice: tiopental

-analgetice si antiinflamatorii: acid acetilsalicilic, metamizol, antiinflamatorii nesteroidiene, opioide

-anestezice locale: prilocaina

-anti-hipertensive: verapamil, alprenolol, dihidralazina

-antiaritmice: propafenona

-diuretice: amilorid

-antiemetice: metoclopramid

-antibiotice: cefuroxime, cefotiam, isoniazid, pentamidin, clavulanic acid, chorochina

-mucolitice: acetilcisteina, ambroxol

-bronhodilatatoare: aminofilina

-antagonisti de receptori H2: cimetidina

-chimioterapice: ciclofosfamida

-antidepresive: amitriptilina2

Recomandari pentru determinarea activitatii DAO

Testul este indicat la pacienti cu suspiciune clinica de intoleranta la histamina (prezenta a ≥ 2 simptome tipice cu raspuns favorabil la dieta fara alimente cu continut ridicat in histamina) dupa excluderea altor afectiuni gastrontestinale, a mastocitozei sistemice (rezultat negativ pentru triptaza) si a alergiilor alimentare (teste cutanate si IgE specifice negative)2.

Pregatire pacient à jeun1.

Specimen recoltat sange venos1.

Recipient de recoltare vacutainer fara anticoagulant, cu/fara gel separator1.

Cantitate recoltata minim 0.5 mL ser1.

Cauze de respingere a probei – specimen intens hemolizat, icteric, lipemic sau contaminat bacterian1.

Prelucrare necesara dupa recoltare se separa serul prin centrifugare si se transporta in conditii de refrigerare1.

Stabilitate proba serul este stabil 1 saptamana la 4-8°C1.

Metoda REA (radioextractie):  la proba de ser a pacientului se adauga putresceina marcata cu 14C care constituie un substrat cu afinitate inalta pentru DAO; sub actiunea DAO putresceina este converita in delta-pirolina; cantitatea de pirolina obtinuta se coreleaza cu activitatea DAO din serul pacientului1.

Valori de referinta 10-22 UI/mL1.

Interpretarea rezultatelor

Obtinerea unor valori scazute ale activitatii DAO indica o capacitate enzimatica redusa de degradare a histaminei.

Obtinerea unor valori crescute ale activitatii DAO sunt sugestive pentru o inducere enzimatica in cadrul unui proces alergic activ.

Obtinerea unor valori ale activitatii DAO la limita inferioara a normalului exclude existenta unui deficit genetic; totusi in cazul incarcarii organismului cu histamina, de exemplu prin alergii floride sau alimentatie bogata in histamina, pot aparea manifestari clinice (deficit latent)1.

Limite si interferente

La unii pacienti cu simptome clinice de intoleranta la histamina activitatea DAO este normala sau situata in jurul limitei inferioare a normalului. La acesti este utila determinarea histaminei in sange2.

In timpul sarcinii se pot inregistra valori DAO mult crescute, de aceea nu se recomanda efectuarea testului la pacientele gravide1.

 

Bibliografie

1. Laborator Synevo. Referinte specifice tehnologiei de lucru utilizate. 2010. Ref Type: Catalog.

2. Laura Maintz, Natalija Novak. Histamine and histamine intolerance. In American Journal of Clinical Nutrition, vol. 85, No. 5, 1185-1196, May 2007.

Plansa anatomica
Abonează-te la Newsletter