Recoltam analize medicale la domiciliu. Pentru programare -
079 904 000

Cosul meu

Nu puteti adauga alte teste in cos. Cosul contine testul PCR COVID-19 care se achita separat.

Continuati
logo logo logo logo
Informații medicale

Articole

Boala Lyme și diagnosticul de laborator

Boala Lyme este o boală multisistemică apărută după mușcătura de căpușă infectată cu Borrelia Burgdorferi

Studiul diferenţelor antigenice dintre tulpinile izolate în America şi Europa a permis recunoaşterea implicării în patologia umană a trei genospecii care alcătuiesc complexul Borrelia Burgdorferi sensu lato: Borrelia burgdorferi sensu stricto (ce cuprinde toate tulpinile izolate în America de Nord), B. garinii şi B. afzelii. In Europa circulă toate cele trei genospecii, dar predomină B. garinii şi B. afzelii1;4;5;6

Diagnosticul bolii Lyme este stabilit frecvent prin recunoaşterea clinică a eritemului migrator (EM) în timpul primului stadiu al infecţiei. Când acest EM este absent, atipic sau nerecunoscut sunt necesare alte metode pentru a preciza diagnosticul4.

Boala Lyme și diagnosticul de laborator - Synevo
Diagnosticul de laborator se poate realiza prin:

Microscopia directă prin vizualizarea spirochetelor

Culturi bacteriene

Tehnici moleculare

Reacții serologice ce pun în evidență răspunsul imun

Testul de transformare limfoblastică (LTT)

Boala Lyme și diagnosticul de laborator - Synevo
Microscopia directă

este o metodă folosită mai frecvent în depistarea speciilor de Borrelia ce determină Febra recurentă (B. recurrentis, B. hispanica, B. caucasica). Borrelia Burgdorferi poate fi vizualizată pe secțiuni tisulare după colorare prin impregnație argentică. Numărul de spirochete în sânge la pacienții cu boala Lyme este în general sub limita de detecție microscopică1; 2.

Boala Lyme și diagnosticul de laborator - Synevo
Culturile bacteriene

sunt laborioase și costisitoare, frecvent de competența laboratoarelor de referință. Produsele patologice cultivabile sunt: sânge, piele, LCR, lichid sinovial sau chiar căpușa care a determinat mușcătura. Mediul de cultură mai frecvent folosit este mediul BSK II (Barbour- Stoenner-Kelly), cu incubare la 30-33°C, în microaerofilie, pozitivitatea urmărindu-se prin microscopie pe fond întunecat, cel puțin 4-6 săptămâni 1;2;5;6.

Boala Lyme și diagnosticul de laborator - Synevo
Produsele patologice recomandate în diagnosticul de laborator al bolii Lyme sunt diferite, în funcție de stadiul bolii1:

Manifestări cliniceDetecție directă prin PCR sau culturăDetecție indirectă prin anticorpi
STADIUL 1
(câteva zile-săptămâni de la mușcătura căpușei)
EM – Biopsie pieleSer
STADIUL 2
(câteva săptămâni – luni de la mușcătura căpușei)
EM diseminat – Biopsie piele
Cardita – Biopsie endomiocard
Neuroborelioza – LCR
Ser
Ser
Pereche ser/ LCR
STADIUL 3
(câteva luni – ani de la mușcătura căpușei)
Artrita – Lichid sinovial
ACA – Biopsie piele
Neuroborelioza cronica – LCR
Ser
Ser
Pereche ser/ LCR
Boala Lyme și diagnosticul de laborator - Synevo
Tehnicile moleculare

se bazează pe amplificarea unei regiuni specifice a genomului bacterian. Au o sensibilitate mai mare decât cultura în cazul prelevatelor bioptice, a sângelui și a lichidului articular, spre deosebire de LCR și urină unde rezultatele studiilor nu au fost satisfăcătoare 1;6. Există laboratoare care folosesc această tehnică pentru a extrage materialul genetic al Borreliei direct din căpușa care a determinat mușcătura, precizând dacă aceasta a fost infectată sau nu. Un rezultat negativ nu exclude infecția cu Borrelia, în timp ce un rezultat pozitiv în afara contextului clinic, nu confirmă diagnosticul 5.

Boala Lyme și diagnosticul de laborator - Synevo
Sensibilitatea metodei PCR – ADN Borrelia:

Produs patologicSensiblitate %
Biopsie piele (EM și ACA)50 – 70
LCRStadiul 1 – 60
Stadiul 2 – 30
Biopsie articulară50 – 70
Sânge< 10
Boala Lyme și diagnosticul de laborator - Synevo
Reacțiile serologice

detectează anticorpii specifici anti-Borrelia de tip Ig.M şi Ig.G și sunt cele mai folosite teste în diagnosticul bolii Lyme.

Pentru a crește acuratețea rezultatelor serologice, CDC (Centers for Disease Control and Prevention) a propus încă din 1994 un algoritm de diagnostic compus din două etape1;4;5;6.

• În prima etapă se folosește un test EIA (Enzyme Immunoassay) sau IFA (immunofluorescence assay). Aceste teste au o sensibilitate crescută, ceea ce conferă siguranța că la un rezultat negativ probabilitatea ca acea persoană să aibă boala este foarte mică.
La pacienții suspecți de boala Lyme în faza inițială a bolii cu serologie negativă, evidențierea infecției se poate obține prin testarea în pereche a serurilor din perioada acută și de convalescență a bolii4. Dacă rezultatul acestei etape este pozitiv sau indeteminant (echivoc), se continuă cu etapa a doua, pentru confirmarea rezultatului.
• Etapa a doua constă în efectuarea testului Western blot. Acest test are o specificitate mare, ceea ce înseamnă că va fi pozitiv doar la persoanele care sunt într-adevăr infectate.
Rezultatele la Western blot sunt communicate pozitiv sau negativ. În cazul în care rezultatul este negativ, dar există suspiciune de boală (recoltarea s-a efectuat timpuriu), se recomandă repetarea recoltării după câteva săptămani.
Pentru diagnosticul neuroboreliozei se recomandă detecția producerii intratecale de anticorpi anti Borrelia. Acest lucru se realizează prin testarea în pereche a LCR-ului și serului obținute prin recoltă în același zi. Prezența unui titru de anticorpi mai mare în LCR decât în ser se stabilește calculând un index și certifică diagnosticul de neuroborelioză1.

Boala Lyme și diagnosticul de laborator - Synevo
Sensibilitatea metodei Western blot în detectarea anticorpilor de tip IgM și IgG în funcție de stadiul bolii7:

STADIUL BOLIISENSIBILITATEANTICORPI
I20 – 50 %Predomină IgM
II70 – 90 %Prezente ambele clase IgM și IgG
III90 – 100 %Frecvent doar IgG
Boala Lyme și diagnosticul de laborator - Synevo
Limitele și interferențele testelor serologice

Rezultate fals negative pot fi obținute când testarea se efectuează la debutul bolii, iar titrul de anticorpi este încă redus5. Antibioticoterapia administrată în primul stadiu al infecției, timpuriu, poate supresa producerea de anticorpi 5. La persoane imunodeprimate și la femei însărcinate rezultatele obținute sunt dificil de interpretat8.
Rezultate fals pozitive pot fi obținute la pacienții cu alte boli produse de spirochete (sifilis, febra recurentă, leptospiroza), boli autoimune 2;5;6;8. Rezultatele pozitive ale pacienților care au primit transfuzii de sânge în ultimele luni se recomandă a fi interpretate cu prudență7.
In boala Lyme diagnosticul de laborator trebuie folosit pentru a sprijini diagnosticul clinic, care se bazează pe date clinice și anamneză.
Diagnosticul bolii Lyme rămâne o provocare în cazurile ambigue clinic, cu serologie indeterminantă și PCR negativ.
Aceste cazuri au suscitat interesul cercetătorilor care, în decursul anilor ’90 au pus la punct o nouă metodă folosind răspunsul imun specific al organismului:

Boala Lyme și diagnosticul de laborator - Synevo
Testul de transformare limfoblastică (LTT)

Metoda a fost validată în Europa și este folosită cu aplicații în diagnosticul agenților infecțioși, alergii medicamentoase sau alimentare. Testul se bazează pe principiul diviziunii celulare limfocitare induse de contactul cu antigenul „specific”. O reacție pozitivă la LTT demonstrează existența limfocitelor antigen-specifice (celule cu memorie) în sângele pacientului3;7. Intensitatea reacției LTT este evaluată cu ajutorul indexului de stimulare (SI). Un test LTT pozitiv arată expunerea actuală a sistemului imun la patogen și prin aceasta o infecție activă. După tratament antibiotic valorile SI scad sau reacția LTT devine negativă reprezentând astfel un instrument important în monitorizarea eficienței terapiei3;7.

Teste disponibile în laboratoarele Synevo:

Bibliografie:

  1. Bettina Wilske, Barbara J. B. Johnson, and Martin E. Schriefer. Borrelia In:Patrick R. Murray et al. – “Manual of Clinical Microbiology, 9th ed. , 2007 , 62: 971- 986.
  2. Betty A. Forbes, Daniel S. Sahm, Alice S. Weissfeld. The Spirochetes.In Diagnostic Microbiology, Twelfth Edition, 2007, 48: 533–541.
  3. Elizabeth Valentine-Thon, Karsten Ilsemann, Martin Sandkamp A novel lymphocyte transformation test (LTT-MELISA®) for Lyme borreliosis. In Diagnostic Microbiology and Infectious Disease, Volume 57, Issue 1, January 2007, Pages 27-34
  4. Maria E. Aguero-Rosenfeld. Detection of Borrelia burgdorferi Antibodies. In Clinical Microbiology Procedures Handbook, AMS, 2007; 11.6.1.
  5. P. Rocco La Sala, Michael B. Smith. Spirochete Infections. In Henry’s Clinical Diagnosis and Management by Laboratory Methods, Twenty-First Edition, 2007,58, 1059- 1074.
  6. Koneman’s, Spirochetal infections. In: Color atlas and Textbook of Diagnostic Microbiology, Sixth Edition, 2006, 20: 1125-1150.
  7. Volker von Baehr, Christa Liebenthal, Brita Gaida, Frank- Peter Schmidt, Rudiger von Baehr und Hans-Dieter Volk. Evaluation of the diagnostic significance of the lymphocyte proliferation test in patients with Lyme borreliosis. In J Lab Med, 2007; 31(3).
  8. www.mayomedicallaboratories.com. Test Catalog. Lyme Disease Antibody, Western Blot,Serum. Ref Type: Internet Communication, 2010.
icon-cart

Produsul a fost adăugat în coș

Cumpărate frecvent împreună