Boala ghearelor sau a zgârieturii de pisică este o boală infecţioasă, agentul patogen implicat implicat fiind Bartonella henselae (bacil mic, gram negativ, aerob).
Infecţia se produce prin inoculare cutanată ca urmare a unei zgârieturi sau muşcături de pisică, mai frecvent pui de pisică cu vârsta sub 6 luni. Contactul cu pisicile a putut fi evidenţiat la 90-95% din pacienţii cu boala ghearelor de pisică. Rezervorul zoonotic pentru B. henselae este reprezentat de pisici. Boală la pisici are o durată scurtă şi este asimptomatică. Puricii sunt consideraţi vectorii care transmit bacteria intre pisici. Nu s-a evidenţiat transmiterea interumană a infecţiei. Cele mai multe cazuri apar toamna sau la începutul iernii, posibil asociat cu creşterea numărului de pisici şi infestarea cu purici din timpul verii.
După inoculare, în 7 – 12 zile de la zgârietură apare prima leziune tegumentară. Limfadenopatia apare în 5 – 50 (medie 12 zile) zile de la apariția leziunii tegumentare și poate afecta unul sau mai mulți ganglioni.
Principalul simptom al bolii este reprezentat de limfadenopatie. Aceasta se poate asocia și cu manifestări sistemice: febră, cefalee, splenomegalie, lipsa poftei de mâncare.
Stabilirea diagnosticului se realizează pe baza datelor clinice (evidenţierea limfadenitei regionale acute sau cronice şi/sau a leziunii de inoculare), anamnestice (prezenţa în istoric a contactului cu pisici) şi de laborator (serologie pozitivă pentru B. henselae).