Plansa anatomica

Examen coproparazitologic(direct+examinare in strat gros)

150 MDL
Trimite pe e-mail acest articol
Printeaza acest articol

Informatii generale

Prin metoda de examinare in strat gros se pot decela ouale de helminti (cu precadere ouale cu coaja groasa) cu localizare intestinala: Ascaris lumbricoides, Trichuris trichiura, Taenia spp, etc.

Avantajele metodei:

1. Examinandu-se o cantitate mai mare (de aproximativ 7 ori) de materii fecale decat in cazul examenului direct, creste probabilitatea de depistare a oualor, chiar si in cazul infestarilor cu eliminare redusa a acestora in materiile fecale.

2. Majoritatea oualor isi pastreaza caracteristicele morfologice, fiind usor de identificat.

Pentru o crestere a eficientei examenului coproparazitologic si o diagnosticare cat mai corecta a infestarilor parazitare cu localizare intestinala este recomandata utilizarea ambelor metode, atat examenul direct cat si examinarea in strat gros (metoda Kato-Miura), precum si efectuarea a 2 – 3 examene coproparazitologice, la interval de 7-10 zile1 ;3.

Pregatire pacient – pacientul va evita: 

–  inainte de recoltare: examenul radiologic gastrointestinal baritat, administrarea de laxative;

– in saptamana premergatoare recoltarii, administrarea anumitor medicamente: bismut, metamucil, uleiuri minerale, tetraciclina, antiamoebiene, antidiareice, antiacide2;4.

Specimen recoltat – materii fecale din orice moment al zilei; se recolteaza cate o portiune de marimea unei alune, din 3 locuri diferite ale bolului fecal2.

Cauze de respingere probei

– specimen obtinut cu uleiuri minerale, bismut, compusi de magneziu;

– recipient murdar pe exterior;

– specimen contaminat cu urina2;4.

Recipient de recoltare – recipient de unica folosinta pentru fecale bine inchis cu capac; este interzisa adaugarea de substante conservante2;4.

Stabilitate proba cateva ore la temperatura camerei sau pana a doua zi, la frigider4. 

Prelucrare necesara dupa recoltare – analiza se executa din materii fecale proaspat emise (de preferat); daca acest lucru nu este posibil, proba va fi pastrata la 2-8°C2;5.

Metoda examen microscopic direct (intre lama si lamela)2;4.

Valori de referinta – examen negativ pentru paraziti2.

Limite si interferente

Aceasta metoda este mai putin eficienta in identificarea parazitilor flagelati (de exemplu, Giardia lamblia) si a amoebelor (de exemplu, Entamoeba spp) deoarece, in solutia de lucru, chisturile pot avea un contur retractat, facand dificila identificarea lor1;3.

  

Bibliografie

1. Dan Steriu. Infectii parazitare, editura Ilex Bucuresti, 2003, 26-34, 152-155, 161-166, 221-226, 231-234, 243-246, 247-250.

2. Laborator Synevo. Referintele specifice tehnologiei de lucru utilizate 2010. Ref Type: Catalog

3. Simona Radulescu, Meyer Ernest. Diagnosticul bolilor parazitare. In Parazitologie medicala, editura All, Bucuresti, 1992; 276.

4. World Health Organisation Geneva Basic Laboratory Methods in Medical Parasitology, 1991.

Plansa anatomica
Abonează-te la Newsletter