Plansa anatomica

Antigen Giardia

180 MDL
Trimite pe e-mail acest articol
Printeaza acest articol

Informatii generale

Giardia lamblia – un protozoar flagelat – este agentul etiologic al giardiozei. Parazitul prezinta doua forme: vegetativa si chistica si se localizeaza in intestinul subtire, mai ales la nivelul  duodenului. Forma chistica reprezinta forma de inmultire, de rezistenta a parazitului in mediul extern, si in acelasi timp stadiul infectant. Pe masura ce fluxul intestinal poarta formele vegetative (rezultate din dechistarea chisturilor ingerate) catre portiunile terminale ale intestinului, incepe procesul de inchistare. Chisturile sunt eliminate odata cu materiile fecale si sunt foarte rezistente in conditii de temperatura si umiditate scazute, precum si in apa clorinata. Infectia se realizeaza pe cale digestiva prin intermediul mainilor murdare, a alimentelor si apei contaminate1;4.

Metoda imunoenzimatica de detectare a antigenului Giardia in fecale prezinta avantajul de a detecta si chisturile distruse, spre deosebire de examenul microscopic, care poate detecta numai chisturile intacte 2;3.

Pregatire pacient

Pacientul va evita:

– inainte de recoltare: examenul radiologic gastrointestinal baritat, administrarea de laxative;

– in saptamana premergatoare recoltarii, administrarea anumitor medicamente : bismut, Metamucil, uleiuri minerale, Tetraciclina, antiamoebiene, antidiareice, antiacide2;5.

Specimen recoltat – materii fecale din orice moment al zilei; se recolteaza cate o portiune de marimea unei alune, din 3 locuri diferite ale bolului fecal 2. Cantitatea optima de materii fecale este de aproximativ 2 g din scaun format sau aproximativ 2 ml din scaun lichid3.

Cauze de respingere a probei

– specimen obtinut cu uleiuri minerale, bismut, compusi de magneziu;

– recipient murdar pe exterior;

– specimen contaminat cu urina2;5.

Recipient de recoltare – recipient de unica folosinta pentru fecale bine inchis cu capac; este interzisa adaugarea de substante conservante2;5.

Stabilitate proba – cateva ore la temperatura camerei sau la frigider pana la 72 ore.

Prelucrare necesara dupa recoltare – conform instructiunilor specifice de lucru. Analiza se executa din materii fecale proaspat emise (de preferat). Daca acest lucru nu este posibil proba va fi pastrata la 2-8°C pana la 72 ore sau pana la o luna la temperatura -20°C.

Metoda imunoenzimatica (ELISA)2 .

Valori de referinta – Antigen Giardia in fecale negativ2.

Limite si interferente

Rezultatele testului trebuie interpretate in context clinic.

Nu exista o relatie intre valoarea absorbantei probei la testul ELISA si relevanta clinica.

Un rezultat pozitiv nu exclude prezenta altor patogeni.

Un rezultat negativ nu exclude in general infectia; acesta se poate datora unei excretii intermitente a parazitului.

Un rezultat echivoc se poate datora unei diseminari inegale a parazitului in proba; in acest caz trebuie investigatã a doua suspensie din aceeasi proba de scaun sau dintr-o noua proba1-3.

 

Bibliografie

1. Dan Steriu. Infectii produse de protozoare. In Infectii parazitare, Editura Ilex Bucuresti, 2003, 32- 33.

2. Laborator Synevo. Referintele specifice tehnologiei de lucru utilizate 2010. Ref Type: Catalog

3. Laboratory Corporation of America. Directory of Services and Interpretive Guide. Giardia lamblia, Direct Detection by EIA. www.labcorp.com. 2010. Ref Type: Internet Communication

4. Simona Radulescu, Meyer Ernest. Protozoare parazite. In Parazitologie medicala, Editura All, 1992, 52-60, 297.

5. World Health Organisation Geneva. Basic Laboratory Methods in Medical Parasitology, 1991.

Plansa anatomica
Abonează-te la Newsletter